Advertisement

Responsive Advertisement

Recenzie-Cioburi de stele de Amie Kaufman & Meagan Spooner

 

   Titlu: Cioburi de stele


   Autor: Amie Kaufman & Meagan Spooner


   Editura: Trei


   Nr. Pagini: 479


   Traducere: Luminița Gavrilă


   Punctaj: 5/5


   Seria Constelații:

   1) Cioburi de stele 

   2) Fărâme de șoapte (recenzie)

   3) Frânturi de lumină (recenzie)


   Trei lumi. Trei povești de iubire. Un singur dușman.

   La bordul navei spațiale Icarus ce aparține renumitului Roderick LaRoux, cel mai bogat bărbat din univers, se află cincizeci de mii de oameni, printre care și fiica sa, Lilac LaRoux. Călătorind prin hiperspațiu cu viteză superluminică, Icarus este cea mai sigură navă.


   Până în momentul în care riscă să se prăbușească împreună cu toți cei ce se află la bordul ei. Printre ei se numără și Tarver Merendsen care la doar oprsprezece ani este deja erou de război, cunoscut de către toată lumea!


   Când Lilac și Tarver se întâlnesc, atracția dintre ei este mistuitoare dar ea știe că tatăl ei nu ar fi de acord ca cineva să se atingă vreodată de ea, așa că Lilac face ceea ce știe cel mai bine: apelează la aroganță, la ironie, la imaginea unei fete de bani gata pentru a-l îndepărta pe minunatul comandant Merendsen.


   Dar când cei doi ajung să împartă aceeași navetă de salvare, totul se schimbă. Când Lilac și Tarver sunt singurii supraviețutiori, ei sunt atrași de o planetă în curs de terraformare. Dar nu se așteptau la ceea ce avea să se întâmple.



   La început, ei trăiesc doar din ironii și replici acide dar curând, situația în care se află îi împinge să se apropie. Când văd cum Icarus se prăbușește, ei știu că trebuie să ajungă acolo  unde echipele de salvare vor vedea imensa grămadă de metal care a fost cândva Icarus, dar distanța este înșelătoare pe o planetă pustie iar drumul lor ar putea dura zile întregi.

   Echipați doar cu batoane nutritive și câteva provizii din naveta de salvare, Lilac și Tarver pornesc pe un drum unde doar speranța îi mai ghidează. Și cum ai putea să te descurci cu o femeie care toată viața a trăit în lux iar acum e supusă unor astfel de condiții?


   Dar când replicile acide lasă loc neputinței, Tarver și Lilac sunt obligați să se apropie și să formeze o echipă. Înconjurați de animale necunoscute, de posibile pericole și de frig, ei trebuie să învețe să coopereze.

   Îmbrăcați cu aceleași haine, cu o Lilac ce escaladează munții în pantofi cu toc, epuizarea e gata să îi doboare. Dar Tarver a fost instruit să facă față unor astfel de condiții, el a mai trăit asta dar nu împreună cu una dintre cele mai frumoase femei din univers.


   Dar loviturile, rănile și durerea pot face pe oricine să aibă halucinații iar Tarver știe că asta se întâmplă și cu Lilac atunci când ea începe să audă tot mai multe voci acolo unde erau doar ei abandonați.

   Însă atunci când Tarver începe să audă și el vocile, când ele încep să îi ajute, să îi ghideze și să le salveze viața, ei înțeleg că ființele șoptitoare sunt o formă ciudată de viață. Mai târziu aveau să afle că ele sunt captive acolo, supuse unui experiment. Dar oare ce vor de la ei?


   Zilele se transformă în săptămâni, aventurile lor devin periculoase iar singurul gând frumos e că se au unul pe celălalt. Apropiați de evenimentele din viața lor, Lilac și Tarver își destăinuie sentimentele iar dragostea lor devine unicul pansament pentru sufletele lor într-o călătorie unde zilele lor sunt numărate.

   Cu proviziile de pe Icarus, speranța lor mai crește puțin. Când văd că nu există nave care să survoleze cerul deasupra locului unde s-a prăbușit nava lui Roderick LaRoux, dezamăgirea lor nu este atât de mare pe cât s-ar fi așteptat. Încă se au unul pe celălalt iar ideea de a trăi pe acea planetă împreună nu mai pare cea mai mare nenorocire a vieții lor.


   Dar nici destinul, nici ființele șoptitoare nu îi pot avertiza că lovitura vieții lor se apropie abia acum. Tocmai când erau aproape de a descoperi adevărul din spatele acestor forme de energie, tocmai când implicarea tatălui ei devenea tot mai clară, inimile lor sunt spulberate.

   Viața îi zdrobește și le distruge speranța mai rău ca niciodată iar aventura lor pare să se apropie de final. Dar încă o dată, ființele le arată că misiunea lor nu s-a încheiat. Dar nimic nu mai poate fi la fel.


   Când sunt aproape de a rezolva ceea ce și-au propus, timpul lor se scurge tot mai repede. Dacă nu vor apuca vreodată să mai termine ceea ce au început? Dacă navele de salvare ajung aici prea devreme? Când Lilac lansează un semnal, viața lor este pusă în pericol.

   Ce faci când tot ceea ce iubești este legat de o planetă pustie iar curând salvatorii voștri vă pot despărți? Cu un ultim risc, Tarver rupe barierele ce nu ar fi trebuit încălcate iar totul se transformă într-o explozie de cioburi de stele. Ce se va întâmpla oare cu ei și cu sufletele lor?

   ,,Mai bine să nu facem promisiuni. Nu este la fel de simplu cum vrem noi.”

   Nu credeam să îmi placă atât de mult această carte dar iată că am ajuns aici și tot ce pot spune despre ea este că mi-a plăcut la nebunie! Mi-a plăcut acțiunea, povestea și locul în care s-a petrecut totul. Voiam de multă vreme să citesc o serie a cărei acțiuni să se petreacă într-un loc cu totul diferit iar Cioburi de stele a fost cartea perfectă!

   La început Lilac m-a intrigat, ca să nu spun că m-a enervat  pentru că după tot ce am citit mi-ar părea rău să spun ceva negativ despre acest personaj. Schimbarea ei și felul în care a ajuns să se comporte cu Tarver până la finalul romanului m-au făcut să o îndrăgesc foarte mult!

   Și Tarver părea puțin exagerat la început, puțin îndoctrinat cu toate învățăturile lui de soldat, inslusiv cu felul în care se subestima. Însă amândoi ajung să se schimbe iar viața lor ia o întorsătură ireversibilă.

   Ceea ce m-a fascinat și m-a încântat cel mai mult a fost locul acțiunii. Probabil că nimeni nu și-ar dori să fie vreodată în locul lui Lilac și al lui Tarver dar ideea poveștii m-a dus cu gândul la o realiatate foarte apropiată de a noastră, la posibilitatea ca și universul nostru să ascundă o mulțime de secrete și de adevăruri pe care probabil că nu le vom cunoaște vreodată.

   Cioburi de stele m-a pus pe gânduri și datorită a tot ce se întâmplă acum în lume, m-a făcut să mă întreb care ar fi viața noastră dacă am începe de mâine să trăim pe o planetă pustie, într-un loc care se află abia în curs de terraformare...

   Dar totate rămân doar niște gânduri iar Cioburi de stele rămâne o carte incredibil de bună. Finalul și cel puțin ultimele o sută de pagini sunt preferatele mele, sunt părțile care m-au șocat și care m-au făcut să decid că această carte va primi cinci steluțe. Poate a fost subiectul, poate personajele, poate frustrările unui om care trăiește pe Terra, poate subiectivitatea mea sau doar simplul fapt că mi-a plăcut cum au scris-o cele două autoare, însă merită, merită ca pentru câteva clipe să îți prefaci mintea și sufletul în mici, firave cioburi de stele!


Seria Constelații este publicată la Editura Trei.
Puteți achiziționa seria de pe site-ul editurii, de pe Libris sau de pe Cartepedia

Lectură plăcută, dragilor! :)












Trimiteți un comentariu

0 Comentarii