Recenzie-Harry Potter și Ordinul Phoenix de J.K. Rowling

Titlu: Harry Potter și Ordinul Phoenix

Autor: J.K. Rowling

Editura: Bloomsbury Publishing

Nr. Pagini: 800

Punctaj: 5/5

Seria Harry Potter:

1) Harry Potter și Piatra Filozofală (recenzie)

2) Harry Potter și Camera Secretelor (recenzie)

3) Harry Potter și Prizonierul din Azkaban (recenzie)

4) Harry Potter și Pocalul de Foc (recenzie)

5) Harry Potter și Ordinul Phoenix

6) Harry Potter și Prințul Semipur (recenzie)

7) Harry Potter și Talismanele Morții (recenzie)

După ce Harry Potter l-a înfruntat pe Lordul Voldemort în persoană și a reușit să scape, a revenit la familia Dursley peste vară, nerăbdător să plece la Vizuina familiei Weasley alături de prietenii săi, Ron, Hermione, Ginny, Fred și George. Dar atunci când Dementorii îl atacă pe vărul său, Dudley Dursley, în plină stradă a Muggles-ilor (încuiaților), Harry trebuie să facă ceva. Cu toate că patronus-ul lui i-a gonit pe Dementori, nu se poate trece cu vederea peste faptul că Harry tocmai a încălcat o lege foarte importantă prin folosirea magiei în lumea încuiaților.

Atunci când primește acasă la familia Dursley o înștiințare conform căreia acesta a fost exmatriculat de la Hogwarts și urma să îi fie distrusă bagheta, panica pune stăpânire pe el. Tocmai când Harry își punea la cale planul de a fugi departe, un bilet de la Arthur Weasley ajunge la el informându-l să nu părăsească sub nicio formă casa unchiului său pentru că profesorul Dumbledore este la minister și se ocupă de cazul lui. El știe că trebuie să existe o excepție de la lege în care magia ar putea fi folosită dacă viața cuiva este pusă în pericol.

După audierea lui Harry în urma căreia a scăpat nevinovat și unde Dumbledore a participat ca și avocat al lui Harry împreună cu martora sa, doamna Figg, Harry ajunge la Grimmauld Place (Casa cumplită), numărul doisprezece, acolo unde se întruneau toți membrii Ordinului Phoenix, membrii printre care se numărau și părinții lui Ron, Sirius, nașul lui Harry, Mad-Eye Moody, profesorul Lupin, profesorul Snape cât și doamna McGonagall și mulți alții în care Dumbledore avea încredere întrucât Ordinul Phoenix reprezenta mica armată creată de acesta împotriva Lordului Voldemort.

Întors la Hogwarts, totul avea să se schimbe. De la golul lăsat de Hagrid care nu a mai apărut pe peron îndrumându-i pe elevii anului întâi, pâna la noii profesori, noile decrete și schimbările provocate de Dolores Umbridge, noul profesor de Apărare Împotriva Magiei Negre (Defence Against The Dark Arts). Umbridge se arată curând a fi cumplită dar Ron, Hermione și Harry pot vedea mai departe de simpla fațadă a unui profesor sever, până la planul Ministerului Magiei, fiind cel care a trimis-o pe Dolores la Hogwarts, mai exact, fiind trimisă de Cornelius Fudge.

Dar atunci când Lordul Voldemort pare să îi subjuge mintea lui Harry iar visele sale devin gânduri ale Lordului, panica se strecoară în rândul elevilor, în special îngrijorați de profesorul incompetent ales să le predea Apărarea Împotriva Magiei Negre care evită ideea de a practica magia în rândul elevilor. Urmat de șoaptele neîncetate pe care le aude zi de zi Harry, fiind numit mincinos, el este sigur că Ministerul refuză să creadă adevărul plasându-l atât pe Harry într-o lumină proastă, cât și pe Dumbledore care își poate pierde astfel postul de director.

Dar decizia lor este simplă: trebuie să se antreneze singuri iar așa ia naștere The DA (The Dumbledore's Army), Armata lui Dumbledore. Cu toate acestea, Harry trebuie să îi permită profesorului Snape să îl învețe Oclumanție pentru a-și apăra mintea și gândurile de Voldemort. Și totuși, descoperirile lui Harry cu privire la amintiri și la trecut nu par atât de dulci...

Când un vis bizar pune stăpânire pe mintea lui, când nici Dumbledore, nici Hagrid, nici doamna McGonagall nu mai sunt alături de ei, Snape este singura lor șansă. Dar oare îi va salva el? Când oamenii pe care îi iubesc, când singurele persoane pe care le mai au sunt puse în pericol și pot pleca din viața lor atât de ușor, dorința lui Harry de a-i salva este mistuitoare. Dar ceea ce nu știe el este că realitatea poate fi diferită față de vise. Încăpățânat, cu dorința lui de eroism și cu naivitatea cuiva care a piedut totul, Harry face o greșeală.

O profeție misterioasă se arată printre adevărurile cenzurate pe care Harry le-a primit de-o viață întreagă. Greșelile celor care îl iubesc se transpun în curând în greșelile lui. Ce e de făcut când Întunericul e cu un pas în față? Și ce e de făcut atunci când iubind pe cineva le facem mult mai mult rău decât ne-am fi imaginat? Călcând pe cioburi, Harry se îndreaptă spre un viitor sfâșietor.

Inima mea plânge împreună cu mine. Frumusețea acestui volum este de departe una îmbinată cu atâta suferință și cu cele mai profunde scene. Acum adevărul iese la iveală dar cu prețul scump al unor persoane dragi fără de care inima celor care îi iubesc amenință să nu mai bată nicicând, sau să nu mai bată vreodată în același fel cum o făcea.

Maturitatea personajelor face diferența dintre copiii naivi și dornici să învețe magie care au fost cândva și tinerii care acum trăiesc suferințe de care nici cei mai învățați adulți și cei mai mari magicieni nu au habar. În acest volum Harry este vulcanic, impulsiv, dorind să lupte pentru dreptate, pentru a-i salva pe toți dacă ar putea. Personaje secundare se implică în roluri uriașe din viața lui Harry și își aduc importanța în misiuni de salvare din care ar putea să nu mai iasă cu viață.

Relația lui Harry cu Dumbledore, deși distantă și aproape inexistentă în acest volum, explodează în final dezvăluindu-ne destăinuiri la care nu ne-am fi așteptat vreodată. Adevărul m-a făcut să mă cutremur iar dragostea a fost atât de mare încât bunătatea și profunzimea sentimentelor lui Dumbledore pentru Harry ar fi topit și cea mai înghețată inimă.

Nelipsitul punct culminant a adus cu el nu suspansul cu care eram obișnuită, ci uimire pentru relațiile puternice care se observă acum mai mult decât oricând între personaje. Cartea a abundat în scene delicioase, scene dureroase, scene pline de adrenalină și replici uimitoare. Filmul, deopotrivă a fost de o minunăție iar coloana sonoră și imaginile au fost cu adevărat spectaculoase, perfect proporționale cu povestea cărții, cu micile sau marile schimbări ale unei cărți de opt sute de pagini ce a trebuit să se încadreze într-o durată de două ore asemenea celorlalte volume de trei sute de pagini.

Harry Potter este o serie briliantă, o serie căreia nu îi lipsește absolut nimic, o serie care spulberă inimi și care ajunge în sufletul cititorului, iremediabil! O serie ce merită notă maximă și care a devenit una dintre cele mai bune serii citite de mine până acum. Mă pregătesc emoțional pentru ultimele două volume, nerăbdătoare să pun mâna și pe Animale Fantastice și unde le poți găsi, Crimele lui Grindelwald și Harry Potter și Copilul blestemat iar vouă vă doresc lectură plăcută!

Seria Harry Potter a fost publicată la Editura Egmont care, din păcate, a fost desființată cu mulți ani în urmă. Seria a fost reeditată la Editura Arthur iar varianta originală, și de altfel minunată pe care o citesc eu, în engleză, este publicată la editura Bloomsbury Publishing.