Recenzie-Despre sensul vieții cu Mihai Morar & Părintele Necula

Titlu: Despre sensul vieții

Autor: Mihai Morar & Părintele Necula

Editura: Bookzone

Nr. Pagini: 199

Punctaj: 4/5

,,Zgomotul de fond al lumii ne-a făcut să credem că libertatea noastră e-n altă parte! Libertatea noastră se află în noi, nu trebuie să o căutăm mai departe, ea e-n adâncul nostru, în inimă.”

O să încep prin a spune că inițial nu știam ce să simt față de această carte. Încă de când a fost anunțată apariția ei, am fost puțin sceptică despre conținutul ei și nu știam dacă îmi doresc să o citesc sau nu, însă ceva s-a schimbat.

Iar faptul că nu voiam să o citesc se datorează realizării acestui subiect controversat pe care îl constituie credința și nu știam prea multe despre Părintele Necula atunci. Evident, mă așteptam la o carte religioasă cu concepte fixe și absurde.

Un alt motiv ar fi faptul că îl judecasem greșit pe Mihai Morar. Nu mă mai uit la televizor de mai bine de zece ani și nu sunt nici mare fan al YouTube-ului, deci îl catalogasem pe acesta că fiind la fel ca mulți oameni superficiali din televiziune.

Dar se pare că am fost plăcut surprinsă de profunzimea cu care acesta privește viața, cu care privește credința și pe Dumnezeu. Astfel, am ajuns să citesc o carte care mi-a depășit așteptările, ba mai mult, pe care am citit-o foarte repede, curioasă și fascinată.

Știu că tocmai credința va fi motivul pentru care mulți vor iubi această carte, iar alții probabil o vor detesta. Însă chiar și așa, eu cred că această carte merită citită de toată lumea, fie ei credincioși, ori atei. De ce spun asta?

Pentru că Părintele Necula și Mihai Morar nu au nici măcar o secundă tendința de a impune cuiva să creadă ceva anume. Această carte are aspectul unui podcast în scris, tocmai ceea ce și este. Așadar, asistăm la o discuție. Și, vai, cât de mult m-am simțit ca în copilărie când citeam Amintiri din copilărie de Ion Creangă, datorită Părintelui Necula și ale poveștilor sale.

Mi-a plăcut mult charisma acestuia, glumele și felul în care privește viața, oamenii și lumea, însă cel mai mult am apreciat felul plin de considerație cu care vorbea despre persoanele amintite în poveștile sale.

,,M.M.: Care sunt formele periculoase de idolatrie ale lui Dumnezeu?

P.C.N.: Păi să-L bagi pe Dumnezeu în toate, ca și cum Dumnezeu ar fi un păstârnac în ciorbă. Pe vremuri exista un scriitor, profesor care preda aceeaşi materie pe care o predau și eu acum, care scria tot soiul de articole cu titluri dintr-acestea mai speciale: Hristos proletarul, Hristos tipograful, Hristos.. Un moment, nu este chiar aşa!

M.M.: Dar Dumnezeu nu e-n toate?

P.C.N.: Este în toate, dar cu măsură!”

Mi-a plăcut foarte mult faptul că Părintele Necula este un preot deschis la minte și am fost de acord în nenumărate rânduri cu ceea ce acesta a spus în Despre sensul vieții. Cred că este un clișeu, mai mult sau mai puțin, să avem aceste așteptări de la un preot, să pornim cu niște concepții greșite la drum.

Se pare că uneori ajungem să ne înșelăm și să fim plăcut surprinși. Deși au fost și lucruri cu care am fost, oarecum, în dezacord, mi s-a părut fascinant să citesc această carte. Recunosc, mi-aș fi dorit să am parte de mai mult de două sute de pagini și mi-aș fi dorit ca subiectele abordate să fie mult mai diverse.

Probabil că dacă ar fi fost o carte mai lungă, și subiectele ar fi fost mai numeroase și aș fi primit toate răspunsurile la întrebările despre care eram curioasă atunci când am început cartea. Chiar și așa, Despre sensul vieții a fost o lectură plăcută și am simțit că totul este scris ca de la suflet către suflet.

Dacă doriți să cunoașteți un preot open-minded, un om al televiziunii diferit de tiparele superficiale cu care ne-am obișnuit și o altă perspectivă a vieții, această carte este pentru voi! V-o recomand din tot sufletul și sper ca și vouă să vă ajungă la suflet!

Sper că v-am făcut curioși, iar până data viitoare, vă doresc lecturi cât mai magice și mai frumoase, dragii mei cititori!