Recenzie-Suflete în furtună de Mia Sheridan

Titlu: Suflete în furtună

Autor: Mia Sheridan

Editura: Litera

Traducere: Teodora Maftei

Nr. Pagini: 287

Punctaj: 5/5

,,Era de parcă lumea Audrei ar fi fost toată în alb-negru, în sumbre nuanțe de gri. În mod surprinzător însă, pe el îl vedea în culori”

Audra este o tânără de douăzeci și șapte de ani care are o afacere cu buchete de mireasă. Viața ei se rezumă la întâlniri cu viitoare femei măritate, la schițe, picturi și desene, la multă muncă și dedicare.

Cu toate acestea, afacerea ei este gata să fie distrusă atunci când Luella Townsand apare iar în viața ei și o amenință că îi va lua clădirea de unde își conduce mica afacere. Luella a urât-o dintotdeauna, iar acum vrea să îi ia și ultima firmitură de demnitate Audrei.

Audra se duce și vorbește cu cea care este una dintre cei mai răi oameni pe care i-a cunoscut vreodată, dar nu rezolvă nimic. Tot ce îi rămâne de făcut este să meargă direct la Dane Townsand, cel care i-a dăruit clădirea după ce s-au căsătorit, cu șapte ani în urmă.

Dane locuiește acum în California și este imposibil de găsit, așa că Audra ia avionul și zboară direct în California, acolo unde îl va înfrunta pe bărbatul pe care nu l-a mai văzut de la divorțul lor.

Când în sfârșit trece peste asistentele și toată paza lui, Audra realizează că Dane nu știa despre planurile bunicii lui, Luella Townsand.

,,-Doar nu te-ai gândit că o să stau cu mâinile-n sân, în timp ce Luella îți ia clădirea și încearcă să-ți ruineze afacerea.

-A trecut ceva timp, Dane. Nu ne-am despărțit... nu ne-am despărțit tocmai în termeni amicali. Nu puteam fi sigură.

-Doamne, Audra, a spus el cu o durere în glas care m-a luat pe nepregătite. Credeam că mă cunoști mai bine de atât.

-Te cunoșteam, Dane. Au trecut șapte ani de atunci. Nu ne mai cunoaștem atât de bine.

M-a privit tăcut.

- Ești sigură?”

Hotărât să îi salveze afacerea Audrei cu orice preț, Dane îi promite că va discuta cu bunica lui și o va convinge. Odată ce lucrurile au fost lămurite, Audra se pregătește sa se întoarcă în Colorado. Însă ceva o împiedică. Flacăra iubirii lor se reaprinde și arde mocnit, gata să îi topească.

,,-Eu însumi mi-am impus să cred asta pentru o lungă perioadă de timp, dar nu-i așa, Audra. Nu te-am iubit atât de pătimaș doar pentru că ai fost prima mea iubire. Nu e ăsta motivul. Acum știu că nu ai fost doar prima mea iubire. Ai fost unica mea iubire.”

După ce admit amândoi că între ei încă exista atracție, Dane refuză să o lase să mai plece singură, așa că îi propune să o ducă el cu avionul său. Iar acesta știe că Audra nu ar putea acum să îl refuze după ce tot timpul în care au fost despărțiți pare să fi dispărut.

Odată ce fosta lui soție acceptă, amândoi pornesc la bordul unei aventuri care s-ar putea sfârși în cel mai tragic mod. Un accident violent are loc, iar cel doi se prăbușesc odată cu amintirile, visurile și iubirea lor.

Singurul lucru la care se pot gândi este durerea pe care au simțit-o în urmă cu șapte ani când au pierdut totul. Acum, sunt gata să piardă a doua oară. Unele suflete se vindecă, iar altele învață să trăiască cu toată suferința.

Oare de data asta va fi diferit, sau vor lăsa ca furtuna să îi poarte pentru o ultimă oară?

Prima oară când am făcut cunoștință cu Mia Sheridan a fost prin povestea din Te-am ales pe tine. După ce am terminat acea carte și am ajuns și la Vocea lui Archer, Mia a urcat în vârful topului meu de autori care mi-au rupt sufletul.

După cum știți, cărțile ei se află în topul meu de cărți care îți frâng inima. De aceea, atunci când a apărut Suflete în furtună, mama s-a dus imediat la chioșc și mi-a luat această carte de care eram sigură că va fi cel puțin la fel de frumoasă ca primele romane citite de la Mia.

Cu toate că nu este la fel de sfâșietoare ca primele cărți pe care le-am citit de la ea, povestea lui Dane și a Audrei a fost foarte tristă și foarte frumoasă. M-a prins și m-a ținut în suspans, m-a uimit și m-a înduioșat de nenumărate ori.

Scenele mele preferate erau cele din trecut, cele în care cei doi erau așa inocenți și fericiți, când totul era înainte de dezlănțuirea furtunii care îi aștepta. Nu degeaba cartea poartă acest titlu. Totul este o furtună de întâmplări și de emoții care ne ajung chiar și nouă, ca și cititori, direct la inimă.

L-am adorat pe Dane, pentru că din când în când mai avem nevoie și de personaje masculine ca el, în locul aroganților ticăloși cu care ne-am obișnuit din majoritatea romance-urilor. A fost un scump și mi-a plăcut la nebunia faptul că personajului lui transmitea în fiecare pagină iubirea sa față de Audra.

Pe Audra am judecat-o puțin pentru alegerea făcută în trecut, dar am înțeles-o și am iubit curajul pe care l-a avut când furtuna s-a întors împotriva lor încă o dată. Povestea lor de dragoste este ca o flacără care arde totul în jur și care ar putea să le topească și lor întreaga existență.

Însă partea pe care am iubit-o cel mai mult este partea cu bătrânul care îl vede pe bărbatul ce cară în brațe o femeie. Aceasta este prima pagină a cărții și este partea de care eram sigură că ascunde mai multe. Dar dacă vreți să aflați ce ascunde această poveste, vă îndemn să încercați cartea Miei. Și nu doar pe aceasta, încercați orice scris de Mia Sheridan, pentru că vă asigur că nu veți regreta, ba chiar poate veți câștiga un nou titlu în topul cărților voastre preferate!

Până data viitoare, până la următoarea recenzie, sper să aveți parte de lecturi magice sau de lecturi spooky, în ton cu ziua de Halloween, dragii mei!