Advertisement

Responsive Advertisement

Recenzie-Ardei iuți. Povești la imperfect de Nicoleta Beraru



 















   Titlu: Ardei iuți. Povești la imperfect

 
   Autor: Nicoleta Beraru


   Editura: Libris Editorial


   Nr. Pagini: 196


   Punctaj: 1.5/5


   ”Ruxandra își termină cina cu ochii umezi. Respiră ușurată: ,,Toate trec”. Un amurg neguros și greu cade peste hortensiile de pe terasă, făcându-le să pară niște fantome rubinii. Noaptea își întinde aripile oeste fire. Un păianjen își țese placid pânza, sub ochiul scrutător abia mijit al lunii. ,,E toamnă. Toate trec…”


   ,,Ardei Iuți. Povestiri la imperfect este o culegere de povestiri pentru adulți.
Autoarea asamblează ca într-un mozaic, uneori cu umor efervescent, alteori cu tristețe, teme îndrăznețe precum eutanasia, refugiații, emigrarea, integrarea, dificultățile întampinate la învatarea unei noi limbi, sindromul cuibului părăsit…

   În multe dintre povestiri se simte o pendulare continuă între doua lumi – una veche, Romania părăsita cu durere în suflet și una nouă, Belgia, în care autoarea trăiește – însoțită de un sentiment intens de nostalgie, precum și de crezul că nimic pe lume nu este perfect, totul este perfectibil, iar oamenii sunt, în esență, peste tot la fel.”
   

   Avem în față o colecție de povești de viață, scurte, dar care vorbesc despre problemele și despre piedicile pe care oamenii le întâlnesc în drumul destinului lor.

   Așa cum este prezentat și mai sus, personajele episodice se confruntă cu emigrarea, cu discriminarea, cu rasismul, cu moartea, dar și cu întâmplări obișnuite pe care toți le-am trăit sau pe care le vom trăi mai devreme sau mai târziu.


   La fel ca și în romanul de debut al scriitoarei, și aici întâlnim povestea părinților plecați în afară și despărțiți de copii, rupți unul de celălalt, cu un număr nesfârșit de kilometri ce îi separă. 

   Inspirate din propriile trăiri ale autoarei, poveștile personajelor sunt poveștile tuturor oamenilor, poveștile unor drumuri care sunt pline de probleme și ale unor oameni care dau piept pe rând cu fericirea, suferința, extazul și agonia, căci viața este formată din toate aceste sentimente și este inevitabil să nu le trăim.


   De la iubiri, la pierderi și la scenarii în mintea oamenilor din romanul Ardei iuți, toate sunt impresionante și ne pun pe gânduri când prin fața ochilor ni se derulează filmul vieții.

   Și este oare un film pe care ni l-am dori să îl vedem?

   Cum am mai spus și până acum, autorii români sunt diferiți și știu că fiecare se inspiră din propriile trăiri și din poveștile pe care le-au experimentat pentru a da viață personajelor, ceea ce face ca prin ochii lor, totul, inclusiv munca lor să fie de nota 10, în cazul nostru și conform sistemului nostru de notare, de cinci steluțe.

   Asta nu înseamnă că este obligatoriu ca nouă să ne placă romanele respective, însă am învățat multe din viața de recenzor încât să pot prezenta în mod egal și aspectele pozitive, cât și cele negative ale unei cărți, spunându-mi părerea sincer. Cred că un recenzor care oferă numai puncatj maxim este unul care nu are credibilitate și cred că orice autor ar trebui să își dorească adevărul din opinia cititorilor săi.

   Ardei iuți este o carte care abordează subiecte sensibile și care are scopul de a ajunge la inima noastră cu seria de povești ale personajelor diferite care sunt fie emigranți, fie homosexuali, fie tineri răniți din dragoste, situații care se regăsesc peste tot în jurul nostru și care cer acceptare și îngăduință din partea noastră.

   Mesajul este unul frumos și emoționant, însă eu nu m-am împăcat cu stilul autoarei și cu formatul cărții, cu personajele numeroase și simple, aproape episodice.

   Asta nu înseamnă că nu vor fi cititori cărora le va plăcea mai mult această carte. Cum am spus-o mereu, fiecare carte merită o șansă, căci gusturile noastre sunt diferite, iar ceea ce mie nu mi-a plăcut, s-ar putea ca altcuiva să îi placă și viceversa. Tocmai de aceea, îmi amintesc de ceea ce a spus Tudor Chirilă în cartea sa și vă las și vouă aici îndemnul lui:

"Citiți. Citiți mult. Citiți tot ce va pică în mână. Nu-i mai ascultați doar pe profesori. Citiți orice, fără discernământ. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, căutați-vă între voi. Vedeți care citiți aceleași lucruri și înhăitați-vă. Numai în haită de oameni deștepți o să reușiți. Unul singur dintre voi va fi mâncat. Zece însă, s-ar putea să reușiți. Gândiți-vă de pe acum să-i înlocuiți. Timpul lor trebuie să se termine. Trebuie să-i dominați. Dar nu cu gândul că veți fura mai mult ca ei. Asta e calea simplă care vă va sufoca moștenitorii. Ce-o să faceți cu milioanele într-un oraș mort?"-din cartea Exerciții de echilibru.


Cărțile scrise de Nicoleta Beraru au apărut la Libris Editorial și le puteți achiziționa de pe site-ul editurii Libris, cât și de pe Cărturești și Cartepedia
Lectură plăcută, dragilor! :)

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii