Recenzie-Roar. 30 de femei. 30 de povești de Cecelia Ahern

Titlu: Roar. 30 de femei. 30 de povești

Autor: Cecelia Ahern

Editura: All

Nr. Pagini: 380

Traducere: Gabriel Tudor

Punctaj: 5⭐/5⭐

,,Sunt femeie, ascultă-mi urletul, n-am să renunț, obișnuiește-te cu sunetul” - Helen Reddy & Ray Burton

Roar. 30 de femei. 30 de povești este un urlet, este un strigăt strident al unor femei care poartă niște măști. Roar este despre toate femeile din viața voastră care par liniștite, fericite, dar care ascund un foc mistuitor înăuntrul lor.

Folosindu-se de o multitudine de metafore, Cecelia Ahern a dat naștere la treizeci de povești ieșite din comun, magice, ciudate și frumoase care vorbesc despre femei, despre viața și despre sufletele lor, despre tot ce este nespus.

Unele povești sunt amuzante, unele sunt jenante, altele fericite, altele dureroase, însă toate ascund același lucru: un adevăr atât de evident și de grăitor încât nici măcar nu e nevoie de o recenzie după ce termini aceste povești. Dacă ai citit-o, pur și simplu înțelegi.

Roar este genul de carte pe care o dăruiești, iar după ce persoana respectivă a terminat-o, vă înțelegeți din priviri. Nu este nevoie de păreri rostite cu voce tare, în ciuda definiției titlului acestei cărți minunate! Nu este nevoie de comentarii pentru a înțelege mesajul ei.

Întâlnim o femeie căreia îi cresc aripi, una care țipă, una care zâmbește, alta care stă pe raft, o femei care plantează semințele îndoielii, alta care se destramă, și atâtea altele care merită menționate! Treizeci de femei definesc viața și impresionează prin simpla lor frumusețe de a fi.

Roar poate că este un țipăt, însă totul se rostește în tăcere. Întreaga încercare a Ceceliei de a pune femeile pe un piedestal a fost un succes. Cu doar treizeci de povești a fost scrisă definiția cuvântului femeie. Și, vai, ce cuvânt complex!

Roar. 30 de femei este o carte de care m-am tot lovit în ultimii ani, dar care niciodată nu a ajuns pe raftul meu. Până anul acesta când am simțit că îmi doresc să o citesc. Recunosc, eram tare curioasă ce ascunde acest titlu ieșit din comun.

Roar este scrisă într-un mod poetic și dubios, ieșit din comun, căci ficțiunea este mai mult decât evidentă, însă este atât, atât de magică încât nu ai cum să nu iubești o astfel de carte. Iar eu am iubit-o!

Poveștile pe care le-am întâlnit mi-au zguduit sufletul și m-au impresionant mai mult decât aș fi crezut că o vor face! Nu știam la ce se mă aștept, însă încă o dată Cecelia Ahern a reușit să scrie un alt gen de carte, într-un alt stil, cu un cu totul alt scop!

Am râs și am și plâns, am simțit cum doare și cum mă bucur, cum mă supăr și cum zâmbesc. Treizeci de povești care au fost o călătorie, o nouă experiență greu de explicat. M-au impresionat profound și m-am regăsit de multe ori în paginile pe care le citeam.

Titlul fiecărui capitol este atât de ingenios, iar poveștile în sine reușesc să sensibilizeze și să atragă prin emoția lor! Simt că Roar va fi una dintre cele mai bune cărți citite în acest an, pentru că ceea ce am simțit când am citit-o spune destul de multe! În special faptul că m-a emoționat până la lacrimi.

Cecelia Ahern și-a câștigat raftul în bibliotheca mea cu ani în urmă și mă bucur că am continuat să citesc romanele ei, căci fiecare ascunde parcă un alt stil de scriere, iar eu vă recomand cărțile ei din suflet!

Sper că v-am făcut curioși, sper ca și cărțile mai puțin populare să primească o șansă din partea voastră și sper ca până data viitoare să aveți parte de lecturi minunate! Ne reCitim curând, dragilor! Nu uitați să dați o șansă fiecărei povești pe care o întâlniți!