Recenzie-Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde

Titlu: Portretul lui Dorian Gray

Autor: Oscar Wilde

Editura: Polirom

Nr. Pagini: 246

Traducere: Magda Teodorescu

Punctaj: 4⭐/5⭐

,,Dorian, dar asta-i groaznic. Ceva te-a schimbat total. Arăţi la fel ca băiatul acela minunat care venea zilnic în atelierul meu ca să-mi pozeze pentru portretul lui. Dar atunci erai simplu, natural și cald. Erai creatura cea mai pură din lume. Acum nu ştiu ce s-a întâmplat cu tine. Vorbești de parcă n-ai avea inimă, n-ai avea milă.”

Când Basil, un pictor foarte talentat, îl întâlnește pe Dorian Gray, tânărul devine ca o muză pentru artist. Obsedat de frumusețea lui Dorian, Basil îi cere acestuia să îi pozeze pentru a-i putea realiza un portret.

Cu fiecare întâlnire, Basil încearcă să îl picteze pe Dorian sub diferite forme, în diferite uniforme și ipostaze, însă, în cele din urmă, pictorul conștientizează că trebuie să îl redea pe Dorian Gray așa cum este el.

Astfel, Basil își pune tot sufletul în portretul lui Dorian, toată obsesia, admirația, dragostea și toate sentimentele sale. Idolatrizându-l pe tânărul frumos și inteligent, Basil dă naștere unei capodopere, însă puțin știa el atunci despre cum îl va distruge portretul pe Dorian, cât și pe acesta.

,,-Harry, spuse Basil Hallward, privindu-l drept în față, este portretul artistului, nu al modelului. Modelul este un simplu accident, ocazia. Nu el este cel pe care pictorul îl dezvăluie; pe pânza colorată apare mai curând pictorul. Motivul pentru care nu voi expune acest tablou este că mi-e teamă că am arătat în el secretul propriului meu suflet.

Lordul Henry rase."

Cea mai mare operă de artă a lui Basil se dovedește a fi cea mai mare durere a lui Dorian Gray. Văzându-și frumusețea, acesta se roagă plin de suferință ca Dumnezeu să se îndure de el și să nu îi ia frumusețea, ca portretul realizat de prietenul sau să îi ia toate păcatele și problemele și el să își păstreze tinerețea și frumusețea care a dus la acest frumos portret.

Anii trec, iar viața lui Dorian Gray îl duce pe acesta pe drumuri la care nimeni nu s-ar fi așteptat. Influența lui Henry, amicul comun al lui Dorian și al lui Basil, își spune cuvântul, însă cel mai apăsător este portretul pictat de Basil în urmă cu atât de mult timp, portretul care nu îi dă pace lui Dorian Gray nici în ziua de azi, cu toate că nu s-a încumetat să îl distrugă.

Cum e posibil ca un portret să îmbătrânească și să ia cele mai urâte fețe pe care un păcătos le poate avea și, totuși, Dorian Gray să fie încă un tânăr de o frumusețe răpitoare?

Eram în liceu, la orele de religie, acolo unde îmi luam de fiecare data E-book-ul ca să citesc. De cele mai multe ori, domnul profesor de religie venea cu diferite subiecte de discuție, însă, nefiind de acord mereu cu el, care voia mereu să ne impună opinia lui, preferam să citesc.

Până într-o zi, când acesta m-a văzut citind din nou, iar pentru că în ziua aceea dânsul alesese să ne vorbească despre păcate, acesta a căzut pe gânduri și ne-a spus să citim Portretul lui Dorian Gray. Îmi amintesc că nu avea cuvinte și nu reușea să exprime cum este această carte și de ce ar trebui să o citim.

Așa că am pus-o pe listă și, după câțiva ani, am reușit să o citesc și eu și înțeleg acum de ce profesorul nostru nu își găsea cuvintele. E greu să poți descrie Portretul lui Dorian Gray și impactul pe care acesta îl are asupra cititorului.

Încă de la început mi-a plăcut extraordinar de mult, cu toate că mă așteptam ca până la final să mi se schimbe părerea, dar nu a fost așa. Mi-a plăcut enorm și m-a făcut să trăiesc niște emoții greu de explicat. Oscar Wilde a scris, într-adevăr, o capodoperă.

Finalul m-a pus pe gânduri și m-a întristat îngrozitor realizarea faptului că există atâția Dorian Gray în lume. Cartea lui Wilde este despre firea umană, despre tinerețe, despre frumusețe și despre sacrificii, este despre păcate, despre păcatele pe care un om le poate face pentru a-și întuneca și păta sufletul.

Acum înțeleg de ce profesorul meu ne-a recomandat-o și mă bucur din suflet că am citit-o. Cartea lui Oscar Wilde este o altă lectură, un alt gen, un alt fel, este cartea pe care numai cineva care a citit mult și care poate înțelege, o poate citi.

Încă mă gândesc la Dorian Gray și la povestea vieții sale, la capodopera scrisă de Oscar Wilde și încă mă doare sufletul gândindu-mă la lecția din spatele acestei cărți. Este o poveste profundă și cred că este nevoie de răbdare și inteligență pentru a o putea parcurge, mai ales pentru că nu este o carte obișnuită cu mult dialog, ci abundă în descrieri care se întind pe nenumărate pagini.

Vă recomand din suflet să o citiți și voi, pentru că, se pare că și clasicii merită o șansă, așa cum merită toate lecturile, pentru că s-ar putea să fiți surprinși de cărțile pe care le descoperiți. Așa că, sper că v-am făcut curioși, iar până data viitoare vă doresc lecturi magice, dragilor!