Recenzie-Pasărea Liră de Cecelia Ahern

Titlu: Pasărea Liră

Autor: Cecelia Ahern

Editura: All

Nr. Pagini: 397

Traducător: Marilena Iovu

Punctaj: 3/5

Pasărea Liră, un talent într-o lume defectă...

,,Nu supraviețuiește specia cea mai puternică, nici cea mai inteligentă. Ci aceea care se adaptează cel mai ușor”-Charles Darwin

Bo împreună cu iubitul ei, Solomon și cu Rachel se ocupă de filmarea documentarelor, de la căutarea unui subiect, la implicarea lor în acesta, până la filmarea și difuzarea întregii povești. Timp de trei ani, aceștia au avut ca și obiectiv viața bătrânilor gemeni Toolin, Joe și Tom, doi frați care au împărțit toată viața un pământ, singuri, departe de ochii societății, departe de lumea nouă și modernă.

Niciodată nu au avut femei în viața lor, s-au avut unul pe celălalt și au reprezentat unul dintre cele mai apreciate subiecte din documentarele lui Bo. Acum, însă, după atâția ani, cei trei se întorc de data asta la casa gemenilor pentru a-l conduce pe Tom pe ultimul drum.

Întoarcerea lor duce la noi filmări, la noi insistențe din partea lui Bo, iar Solomon, exasperat de toată tărășenia aruncată de Bo asupra bietului om, se retrage câteva clipe în pădurea de lângă ferma Toolin. Singur, cu aparatura după el, Solomon va întâlni acolo pe cineva care îi va schimba întreaga viață.

Când Solomon o întâlnește pe Laura, tot ce înțelege el este că aceasta este o femeie minunată, la fel de minunată ca o Pasăre Liră. Curând, după neînțelegeri, certuri și acuzări din partea lui Joe către fata care locuiește pe pământul său, ei înțeleg cine este cu adevărat ea.

Laura este un secret bine păstrat, o tânără specială și în același timp bizară, dar sublimă, capabilă să reproducă sunete identice cu cele pe care le aude, în mod involuntar.

Deși Laura are o legătură foarte importantă cu gemenii Toolin, Bo este gata să o ia cu ea, așa că îi propune acesteia ca ea să fie următorul lor subiect de documentar. Dar cum poți intervieva o fată de douăzeci și șase de ani care a trăit dintotdeauna departe de civilizație?

Cu acceptul ei, Bo și Solomon își semnează biletul către schimbare fără ca măcar să știe că această mică pasăre Liră îl va vrăji pe Solomon cu inocența și bunătatea ei, cu neajutorarea și lipsa ei de experiență. Laura este gata să învețe tot ce trebuie pentru a face față lumii reale, oricât de greu îi este.

Însă nu s-ar fi așteptat nici ca lumea showbiz-ului să le-o fure pe Fata Liră de sub nas. La fel ca pe un cobai, ca pe o marionetă, toți o manevrează pe Laura și o aduc în fața micilor ecrane cu talentul ei. Dar oare face ea față acestei lumi?

O călătorie lungă și anevoioasă îi așteaptă pe cei care și-au dorit doar simple filmări. Totul a început cu un documentar, dar a continuat cu mult mai mult. Însetată de subiecte noi și de audiență, Bo și-a distrus singură mica realitate în care trăia și care era stricată deja de multă vreme.

Ecranele o vor iar pe Laura, pe Pasărea Liră cărora majoritatea nu îi cunosc numele, toți vor să îi vadă talentul și să îl exploateze, până când totul merge prea departe. Laura și-ar dori ca Solomon să fie lângă ea și să o salveze, însă întrebarea este: Va fi el oare acolo? Sau o va lăsa să se prăbușească?

Recunosc, prima oară când am aflat că voi primi această carte, am căutat imediat pe internet ce este și ce face o Pasăre Liră și pot spune că am rămas uimită de existența unui asemenea specimen minunat și frumos.

Cecelia Ahern a ales cu originalitate acest subiect, această idee de la care a pornit întreaga poveste a Laurei, un personaj drag mie, inocent și bun, un personaj fictiv, rar reîntâlnit în oamenii din lumea reală care nu ar putea vreodată să se asemene cu bunătatea protagonistei.

Mi-a plăcut povestea, deși recunosc că la început totul era atât de lent și nu mă captiva absolut deloc. Pe parcurs, însă, am început să mă transpun în povestea Laurei și a lui Solomon, chiar și a lui Bo și mă bucur de felul în care lucrurile au evoluat între cei trei.

Am încercat și am promis de nenumărate ori că voi citi ceva de la Cecelia Ahern, mai ales după ce am citit și am suferit după P.S, te iubesc, în urmă cu aproape opt ani. Pasărea Liră nu s-a ridicat nicidecum la același nivel, dar a fost o lectură emoționantă, frumoasă și lipsită de drame, cu toate că mi-aș fi dorit una, mi-aș fi dorit chiar și mai multă acțiune.

Cu toate acestea, Pasărea Liră m-a fascinat și vă îndemn pe voi, dragi cititori de pretutindeni să dați o șansă acestei cărți dacă v-am făcut curioși! Până la recenzia viitoare, vă doresc lecturi magice, dragilor!