Recenzie-Jupânul de Corinne Rakoczy

Titlu: Jupânul

Autor: Corinne Rakoczy

Editura: Libris Editorial

Nr. Pagini: 362

Punctaj: 2/5

”În timp ce scriam, m-am bucurat și am suferit la fel cum făceam când adunam poveștile astea, iar personajele au prins viață aducându-mă într-o lume pe care o mai văzusem cândva. Cred că personajele au dreptul să își încerce norocul în lumea mare, așa că am decis să încerc un debut târziu.”-Corinne Rakoczy

Acțiunea începe în 1950, atunci când în România totul era terifiant, când controlul și teama erau cele care ne ghidau și care strecurau teama în sufletele tuturor. Când Anton Donică este rupt de familia sa și nimeni nu îi mai poate lua urma, plecarea lui marchează începutul revoluției.

Mulți ani mai târziu, când toate erau doar povești, dar când amenințările încă existau, toți se întreabă ce s-a ales de Anton Donică, de cel pe care îl numeau Jupânul.

Când timpul a trecut peste familia sa, amintirea jupânului s-a șters, însă adevărul a rămas gravat undeva, într-un loc ascuns de care nu știe nimieni. În povestea tragică și foarte posibil reală a personajelor Corinnei Rakoczy, se observă România jalnică din timpul comunismului.

Oamenii erau speriați, regimul era unul dur, iar familiile erau destrămate. Și cu ce preț?

De Irina, soția lui Donică, nu se mai știe nimic, și nici despre băiatul lor, iar acum adevărul este gata să iasă la iveală. Jupânul ar fi trebuit să fie mort și oare chiar este, sau totul a fost numai o înscenare ?

Într-o manieră istorică, cu ajutorul unor personaje conturate realist, povestea lui Donică reușește să transmită un mesaj simplu, dar trist, un mesaj care a rămas în mintea multor oameni ce au fost nevoiți să trăiască acele vremuri.

,,Mai bine haimana, decât trădător,

Mai bine huligan, decât dictator

Mai bine golan, decât activist,

Mai bine mort, decât comunist.”-Cristian Pațurcă

Rând pe rând, fiecare personaj, de la Oliver, la Nicolae, la fratele Francisc și la Sevastița, toți reprezintă rudele, amicii, părinții, oamenii ce au trecut prin comunsim și care au rămas cu cicatrici pe suflet.

Jupânul este în viață. Și oare care este identitatea lui acum? Cu o întorsătură uriașă de situație, povestea se schimbă și anunță un final neașteptat și, contrar subiectului și a tot ce a fost cândva, un final fericit.

Știu că scopul Corinnei Rakoczy a fost cel de a transmite un mesaj și o amintire, de a ne oferi tuturor, prin ficțiune, o parte a vremurilor grele care au furat atât de multe de la România și de la poporul român.

Asemănător cu primul roman citit de la această autoare, povestea, personajele multiple și stilul de scriere nu au fost pe gustul meu și nu au fost ceea ce urmăresc eu de obicei, însă au fost o aducere aminte și o simulare pentru cei ce nu au experimentat niciodată viața jupânului sau a familiei lui.

Simt compasiune pentru aceste persoane, pentru această poveste și am un respect uriaș pentru cei ce au fost ,,victime” în tot ce a însemnat perioada aceea. Cu toate acestea, Jupânul nu a fost potrivită pentru mine, pentru cineva care nu poate agrea prea ușor genul istoric. Cu toate acestea, deși acest roman nu a fost potrivit pentru mine, nu am putut să nu observ că autoarea a reușit să portretizeze totul și să scrie această poveste foarte bine.

Pentru cine vrea să încerce, în schimb, genul istoric Jupânul poate fi lectura perfectă. Îi mulțumesc autoarei pentru cele două romane pe care mi le-a trimis și sper ca unora dintre voi această poveste să vă stârnească interesul!

Până data viitoare, lecturi plăcute și bune, dragii mei! :)

Cărțile scrise de Corinne Rakoczy au apărut la Libris Editorial și le puteți achiziționa de pe site-ul editurii Libris, cât și de pe Cărturești și Cartepedia