Titlu: Un drum lung până jos
Autor: Jason Reynolds
Editura: Epica Publishing House
Nr. Pagini: 306
Traducere: Shauki Al-Gareeb
Punctaj: 2/5
ȘAIZECI DE SECUNDE, ȘAPTE ETAJE, TREI REGULI, O ARMĂ.
Will este un puști de cincisprezece ani, al cărui frate tocmai a fost împușcat și ucis. Inima lui Will nu poate suporta durerea și plânsetele mamei sale, așa că își amintește de regulile din cartier transmise din tată în fiu, timp de generații întregi.
Nr. 1:
SĂ NU PLÂNGI
1. N-o face
2. Orice-ar fi
Nr. 2:
SĂ NU TORNI
1. N-o face
2. Orice-ar fi
Nr. 3:
SĂ TE RĂZBUNI
1. Fă-o
2. Orice-ar fi
Iar Will este gata să urmeze regulile pe care și Shawn le-a urmat pentru fratele lor mai mare, Buck, pe care și tatăl lor le-a urmat pentru fratele lui, unchiul Mark. Regulile sunt reguli și trebuie să fie urmate, orice-ar fi!
Will își iubește fratele la fel de mult și își dorește să îl ucidă pe cel ce i-a găurit trupul cu niște gloanțe letale. Iar Will știe cine este vinovatul. Așa că ia pistolul lui Shawn și se urcă în lift, pe un drum către măcel.
Însă nu s-ar fi așteptat ca fantomele oamenilor morți din viața lui care au urmat regulile să îl înconjoare tocmai în lift. Cu inima suferindă, Will crede că înnebunește.
Ce faci când cei morți vorbesc cu tine? Ce faci când vor să îți transmită ceva, deși tu nu înțelegi ce? Will trebuie să nu își piardă mințile. Dar dacă durerea l-a făcut deja să le piardă? Fantomele încep să îi vorbească. Mai dureros este că sunt chiar cei pe care i-a iubit.
Dar toți sunt morți. Și curând poate fi și el la fel.
Poate că el ar fi trebuit să fugă. Poate că ar trebui să urmeze un alt drum. Dar este orbit de furie și de răzbunare. Însă gloanțele pot să rateze. Și tocmai a învățat că poți nimeri pe cineva nevinovat, pe cel care nu trebuie.
Oare cunosc toți regulile? Sau sunt doar însetați de răzbunare? Oricum Will a încălcat deja prima regulă. Ce se mai poate întâmpla acum? Într-un minut, în șapte etaje, viața lui Will se schimbă. Cât îi poate lua unui lift să ajungă la parter?
Nu prea știu ce aș putea spune despre această carte în afară de faptul că nu este nici proză, nici poezie, nici ficțiune, nici realitate. Este, probabil, o nebunie, cu un final confuz și incert, lăsat poate, la propria noastră alegere. Lăsându-ne să ne imaginăm ce ar putea fi mai departe.
Este o poveste despre suferință și poate, despre paranormal. Este o poveste care arată viața oamenilor din bandele de cartier, viața celor de culoare care își pierd oamenii dragi printre reguli și gloanțe mortale.
,,Râca e transmisă pe-aici urmașilor precum un tricou de firmă. Mereu prea mare. Niciodată călcat.”
Nimic mai adevărat...Totuși, nu pot spune că această carte în versuri m-a captivat sau m-a șocat. Ci doar m-a făcut să mă întreb dacă Will își va duce la bun sfârșit planul, urmând regulile. Și nu am aflat nici asta. Poate că l-a dus. Eu prefer să cred că nu a făcut asta.
O carte cu fantome și totuși cu oameni reali, o carte abstractă dar directă, cu un mesaj subliminal. Sau poate că nu. Poate cu un semnal de alarmă care cere încheierea violenței. Dar asta este partea fascinantă-că fiecare poate decide ce îi transmite această carte, fiecare poate înțelege ceea ce își dorește.
Este o carte destul de slabă, este ceea ce eu numesc: scris aruncat ca să umplem sute de pagini. Sau poate că acest lucru este de fapt scopul. Voi ce înțelegeti? Care este partea pe care o luați din această poveste? Pe cea plină, sau pe cea goală? Nu uitați că este un drum lung până jos.
Lectură plăcută, dragilor! :)
0 Comentarii