Recenzie-Comoara din Insulă de Robert Louis Stevenson

Titlu: Comoara din Insulă

Autor: Robert Louis Stevenson

Editura: Ion Creangă

Nr. Pagini: 219

Traducere: Brunea Fox

Punctaj: 3/5

Jim Hawkins este un băiat de cincisprezece ani care trăiește cu mama și cu tatăl său la hanul Amiral Benbow, acolo unde primesc tot felul de clienți, însă cel mai controversat client al lor este Bill Bones, marinarul care nu poate renunța la rom și care are o reputație foarte interesantă!

Bill Bones era căutat de mulți alți pirați întrucât el deținea un secret prețios, și anume harta către Insula Scheletelor, acolo unde era îngropată comoara căpitanului Flint, unul dintre cei mai de temuți pirați care au existat vreodată!

Atunci când primește semnul negru, totul se schimbă iar Bill îi destăinuie lui Jim secretele marinărești și motivele pentru care el este căutat. Însă atunci când Bill moare, se iscă o luptă strașnică iar Jim este obligat să plece de la han la doctorul Livesey, un gentleman și un om de cinste.

Când Jim face primul dintre multele acțiuni curajoase și inteligente care vor urma, el împreună cu doctorul și cu Squire-ul decid să plece să caute comoara, căci băiatul a fost cel care a pus primul mâna pe harta secretă de la căpitan, după moartea subită a acestuia.

Așadar, protagonistul împreună cu cei doi bărbați de încredere fac imediat rost de Hispaniola, o corabie perfectă pentru o asemenea călătorie, și de un echipaj numeros în care se află, din păcate, câțiva dintre pirații din vechiul echipaj al lui Flint.

De la bun început, de când au plecat în călătorie, acoliții lui Flint au început o revoltă iar echipajul s-a transformat în curând în două tabere: oamenii cinstiți care sunt alături de Jim și oamenii lui Flint, cu Silver în frunte.

Când călătoria se transformă într-o bătălie, Jim este cea mai prețioasă armă. Băiatul care se consideră doar un copil ajunge să facă mult mai multe pentru oamenii săi decât s-ar fi așteptat cineva vreodată. Odată ajunși pe insulă, tot mai multe vieți sunt luate iar dorința de putere și de vărsare de sânge devine mai importantă decât dorința de a descoperi comoara.

Când viața băiatului este pusă în pericol, nimeni nu știe asta și riscă să moară singur și în zadar. Însă Jim este un băiat inteligent iar curând, devine un dublu aliat între cele două tabere.

Astfel, el pleacă și descoperă un personaj care mai târziu va schimba cu totul firul poveștii, cu toate că nu ne-am aștepta la importanța uriașă a acestuia! Dar de la bun început știam că micul Jim este mai inteligent și mai profund decât toți oamenii lui Flint. Iar lipsa lor de judecată avea să îi coste scump mai târziu.

Bolnavi de friguri, cu tot mai puține provizii și cu Hispaniola distrusă, ambele tabere riscă să rămână captivi pe insulă. Însă atunci când doctorul se dă bătut în fața taberei adverse, Jim nu poate înțelege care este planul din spatele deciziei camarazilor săi.

Fără hartă, călătoria lor devine inutilă și nu poate concepe faptul că atâtea vieți au fost pierdute pentru nimic. Ce pun la cale oamenii lui?

Tot ce îi rămâne lui Jim de făcut este să aibă încredere în Squire și în domnul Livesey. Dar dacă nici ei nu știu ce fac? Va pune cineva mâna pe comoară? Vor reuși să scape de pe cumplita insulă unde Flint și-a omorât propriii camarazi?

Și vor mai putea vreodată să aibă încredere în oameni dacă vor scăpa teferi? În goana după avere, personajele omit detalii importante care le-ar putea aduce sfârșitul. Există cu adevărat renumita comoară a lui Flint? Numai citind povestea relatată de Jim Hawkins puteți afla acest lucru!

Cu foarte mulți ani în urmă, atunci când eram mult prea mică, am încercat să citesc această carte și nu am înțeles prea multe din cauza termenilor marinărești și a multitudinii de arhaisme folosite. Știu că i-am spus și mamei că este cea mai urâtă carte pe care am citit-o vreodată. Dar asta a fost pentru că nu am înțeles-o la vremea aia.

Deși este o carte de copii, eram mult prea mică atunci să citesc o carte care are mai mult de cincizeci de pagini și care nu are poze! Însă acum, după atâta timp, am decis să citesc prima mea carte despre pirați iar povestea lui Jim a fost una captivantă și cu acțiuni neașteptate, atipic pentru o carte atât de simplă dedicată copiilor.

Au fost secvențe mai dure pe care nu le-aș fi considerat neapărat pentru copii dar probabil că acesta este riscul citirii unei cărți cu pirați de temut! Lăsând la o parte limbajul arhaic, mi-a plăcut Comoara din Insulă și m-a făcut să mă simt ca atunci când eram mică și citeam Pinocchio cu sufletul la gură.

Nu pot spune că există vreun punct culminant sau vreo intrigă pentru că această carte este plină de suișuri și coborâșuri. Mi-a plăcut mult de Jim pentru că este un băiat inteligent și cinstit, în ciuda vârstei sale și pot spune că le dă clasă camarazilor lui Flint!

Finalul este surprinzător, neașteptat iar din punctul meu de vedere, Robert Louis a scris o carte ce poate fi citită la orice vârstă, atâta timp cât cei care o citesc mai au o inimă de copil și nu s-au rătăcit prea rău în lumea adulților!