Recenzie-Moștenitoarea focului de Sarah J. Maas

Titlu: Moștenitoarea focului

Autor: Sarah J. Maas

Editura: Rao

Nr. Pagini: 650

Traducere: Ofelia Al-Gareeb

Punctaj: 5⭐/5⭐

Seria Tronul de cleștar:

0.1) The assasin and the Pirate Lord

0.2) The assasin and the Healer

0.3) The assasin and the desert

0.4) The assasin and the Underworld

0.5) The assasin and the Empire

1) Tronul de cleștar

2) Diamantul de la Miezul Nopții

3) Moștenitoarea focului

4) Regina umbrelor

5) Imperiul furtunilor

6) Turnul Zorilor

7) Tărâmul de cenușă

,,Nu avea să lase acea lumină să se stingă.
Avea să umple lumea cu ea, cu lumina ei - darul ei. Avea să aprindă întunericul atât de puternic, încât cei rătăciţi, sau răniţi, sau distruși să-și găsească din nou calea, ca un far pentru cei care locuiau încă în acel abis. Nu era nevoie de un monstru pentru a distruge un monstru - ci de lumină, lumina care să alunge întunericul
Nu-i era frică.
Avea să refacă lumea aceasta - pentru ei, pentru cei pe care îi iubise cu inima aceasta minunată, arzătoare; o lume atât de strălucitoare și de prosperă, încât atunci când avea să îi reîntâlnească în Lumea de Apoi, nu avea să-i mai fie ruşine. Avea să o construiască pentru poporul ei, care supravieţuise până acum și pe care nu avea să îl abandoneze. Avea să le creeze un regat cum n-a mai fost vreodată, chiar dacă avea să dureze până la ultima ei suflare”

După tot parcursul plin de încercări și suferință pe care l-a întâlnit Celaena Sardothien în viața ei de asasin, sclav, campion al regelui și ființă magică și străveche ce ascunde un trecut plin de mister și măreție, aceasta ajunge în Wendlyn.

Chaol Westfall o trimite pe Celaena în singurul ținut în care magia încă dăinuie, acolo unde știe că aceasta va fi în siguranță. Pentru că Celaena a avut mereu o steluță norocoasă deasupra capului. Și pentru că ea nu este cine a pretins mereu că este, nu e de mirare că nu va urma îndemnul căpitanului care a trimis-o departe, cu inima îndoită de durere. Chaol a crezut că a luat o decizie bună. Însă acesta habar nu avea că totul a fost deja decis cu mulți ani în urmă.

Moștenitoarea focului unui regat sfărâmat și îngenuncheat pășește abia acum pe urmele propriului său destin. Iar atunci când jurământul făcut Nehemiei o împinge pe marginea propriilor puterilor, Celaena este gata să bată în retragere. Durerea trecutului este mult prea mare pentru ea.

Are pe umeri o moștenire nemuritoare, iar ceea ce a jurat o va constrânge pe Celaena să își înfrunte demonii care o chinuie și care o bântuie, făcând-o să dispere și sa urle în propria ei minte. Pentru că nu a trecut niciodată peste tot ce a trăit. Pentru că Dorian și Chaol au împins-o pe un drum de unde nu mai există cale de întoarcere. Pentru că în Adarlan se află începutul și sfârșitul suferinței ei. Și pentru că singurul care o poate salva din întunericul sufocant din propria ei inimă, singurul care o poate învăța cum să își folosească puterea fără să ardă la nesfârşit, este un mascul Fae care a trăit mai mult decât șapte vieți de ale ei.

,,-Dar poate, spuse el, cu o voce atât de scăzută încât o făcu să-și întoarcă privirea spre el.

Nu zâmbea, dar în ochi îi licărea o luminiță.

-Dar poate ne vom regăsi drumul înapoi împreună.”

Când Celaena e gata să își accepte moștenirea și numele cu care s-a născut, el este acolo pentru a o împinge pe marginile unei lumi care le promite totul. Însă oare va putea Rowan Whitethorn să o vindece pe Celaena de cele mai cumplite amintiri care zac în mintea ei?

Poate că ea este cel mai bun asasin, însă Rowan este cel mai de temut mascul Fae care a existat vreodată. Ținuturile tremură la auzul numelui său, iar timpul îi dansează în pletele argintii. Un singur defect are acesta. Că a făcut un jurământ față moștenitoarea greșită.

,,-Te revendic, Rowan Whitethorn. Nu-mi pasă ce spui și cât protestezi. Te revendic drept prieten.”

Vrăjitoare, balauri, jurăminte sacre și lupte străvechi, Fae, magie și valgi îngrozitori care pândesc în întuneric. Și un foc mistuitor într-o inimă de fată. Celaena are tot ce a visat vreodată pentru a lupta pentru libertatea sa și a poporului ei. Însă mai întâi are nevoie să îl salveze pe Rowan de propriile lui alegeri. Iar inima ei de foc este gata să ardă până ce lumea va fi la picioarele ei. Pentru că ea nu este doar Celaena Sardothien...

Vai, vai, vai! Când Celaena l-a cunoscut pe Rowan am știut că mă voi îndrăgosti iremediabil de acest Fae cu păr lung și argintiu, nemuritor, dur și nemilos. Am simțit că el este genul acela de personaj la fel ca Rhysand, la care te uiți cu teamă și admirație. Pentru că tot ce scrie Sarah J. Maas e măreț, iar toți bărbații cărora le-a dat viață sunt pur și simplu superbi. Cum să nu-i iubești?

Când Celaena a pășit în Wendlyn, puteam jura că lucrurile vor fi altfel și așteptam cu sufletul îndoit să se întoarcă la Chaol. Dar am înțeles că Sarah J. Maas este regina întorsăturilor. Și așa am început să îl ador pe Rowan cu toată puterea și magia lui.

Pe de altă parte, în Adarlan simțeam că înnebunesc citind ce se întâmplă. Sorscha. Numele ei merită menționat, pentru ca eu să nu o uit când voi reveni, cândva, la aceste recenzii, recitindu-le. Pentru că personajul ei a însemnat mai mult de atât. Și pentru că drama vieții lui Dorian Havillard m-a înduioșat. La fel cum a făcut-o loialitatea orbească a lui Chaol.

Să mai spun de Maeve? O, Doamne! Ce final, ce gest de sfidare, ce minunăție și ce legătură puternică. Celaena și Rowan au deja ceva atât de puternic încât strălucește dintre aceste pagini exact ca focul ei. După tot acest final mă așteptam să iasă scântei de acum încolo și să se schimbe întreg cursul protagonistei mele înfocate.

Am simțit o contradicție continuă citind despre vrăjitoarele Crochan, Vrăjitoare Cioc-Negru, despre sabate întregi ce sunt conduse de Aripi conducătoare diferite, dar care poartă același sânge. Știam că o voi iubi pe Manon. Auzisem numele ei de-a lungul anilor, înainte să fi avut măcar seria pe rafturile mele. Însă e ceva controversat la ea. Are ea ceva anume în sânge ce o face atât de simplu de admirat și de îndrăgit. Ceva ce îți dă de bănuit că e o ființă bună. Ceea ce sfidează tot ce semnifică rolul ei în propriul sabat.

Iar Abraxos m-a cucerit încă din prima clipă. Nu putea exista un balaur mai potrivit pentru un personaj atât de controversat. Tot acest volum m-a prins în inima unui tărâm creat cu atâta măiestrie și m-a purtat acolo unde s-a născut magia. Pentru că sunt convinsă că aceasta seria va lăsa o urmă în inima mea. Lângă cele pe care le-au făcut Regatul spinilor și al trandafirilor și Tărâmul Vânătorilor de umbre de la Cassandra Clare. Cred că știu de multă vreme că această serie va lua un loc lângă preferatele mele. Și nu pot decât să mă bucur că viața asta de cititor mi-a adus în cale o poveste atât de minunată care să mă facă să simt că magia există. Și că Rowan și Aelin sunt undeva, departe, într-un tărâm uitat de timp.

Superb. Pur și simplu superb! Sper ca toată lumea să cunoască această poveste, pentru că vă va schimba și vă va fermeca!

Cu dragoste,

Ruxandra de la Angels From Books

,,Mă duc, Rowan. Îmi voi aduna restul Curţii - Curtea noastră - și apoi vom aduna cea mai măreaţă armată pe care a văzut-o vreodată lumea. Voi cere orice favor, toate lucrurile datorate Celaenei Sardothien, părinţilor mei, descendenţei mele. Şi atunci..

Privi spre mare, spre casă.

-Și atunci am de gând să zgudui stelele.

Îşi petrecu braţele în jurul lui - o promisiune.”