Recenzie-Imperiul Furtunilor de Sarah J. Maas

Titlu: Regina Umbrelor

Autor: Sarah J. Maas

Editura: Rao

Nr. Pagini: 730

Traducere: Andra Elena Agafiței

Punctaj: 5⭐/5⭐

Seria Tronul de cleștar:

0.1) The assasin and the Pirate Lord

0.2) The assasin and the Healer

0.3) The assasin and the desert

0.4) The assasin and the Underworld

0.5) The assasin and the Empire

1) Tronul de cleștar

2) Diamantul de la Miezul Nopții

3) Moștenitoarea focului

4) Regina umbrelor

5) Imperiul furtunilor

6) Turnul Zorilor

7) Tărâmul de cenușă

,,Și spune-i...spune-i că îi mulțumesc - pentru că a mers pe calea întunecată cu mine, spre lumină.”

Cine a spus că poveștile străvechi s-au petrecut în realitate așa cum au fost spuse? Erilea își începe declinul când regatele încep să se sfărâme, iar adevărul iese în sfârșit la iveală. Pentru că totul a fost o uneltire atât de veche, moștenită de Aelin care a îmbrățișat totul și s-a aruncat direct în luptă.

Cine ar fi crezut că Erawan va fi cea mai mare amenințare într-o lume unde personajele negative au curs unul după celălalt? Cine ar fi zis că întunericul se va strecura printre regate în așa fel încât să pună stăpânire acolo unde a fost mereu lumină? După atâtea sacrificii și suferințe, războiul se apropie. Elide încă rătăcește pe un drum pe care Lorcan Salvaterre pândește în tăcere.

Manon și Asterin sunt gata să riște totul pentru a schimba pentru prima oară cursul vieții vrăjitoarelor. Dacă acea vrăjitoare Crochan a avut dreptate? Dacă ele nu se nasc rele? Dacă destinul lor este altul? Odată ce Asterin își spune povestea, Manon este gata să piardă totul. Chiar și titlul de Aripă conducătoare. Oricum nimeni nu este ceea ce pare a fi. Iar Manon are un as în mânecă. Chiar dacă Abraxos va rămâne în final singurul ei companion.

Iar Aelin și Rowan călătoresc aproape de Terrasen, acolo unde acasă în sfârșit este atât de aproape. Acolo unde aceștia caută aliați, acolo unde Aelin este gata să domnească.

Însă ce se va întâmpla dacă din toată armata promisă prietenilor ei, Aelin nu va putea câștiga destui soldați de partea lor? S-a bătut cu pumnul în piept că vor avea aliați, însă cele câteva persoane care o iubesc par a forma tot Regatul ei.

Cu amenințarea lui Maeve și a lui Erawan în spate, Aelin va descoperi adevărul crud și zdrobitor al destinului ei. Deasupra capului ei mereu a existat o coroană. Ea e inima de foc aprigă și zvăpăiată, Regina înflăcărată care și-a iubit atât poporul, încât a preluat Moștenirea sacră care îi va îngenunchia existența.

,,-Te iubesc. Pot să-ți ofer orice și nici nu am nevoie de timp. Chiar și când lumea asta o să fie doar un fir de praf uitat între stele, eu tot am să te iubesc.”

,,-Amintește-ți cine ești. Cu fiecare pas înainte și înapoi. Amintește-ți cine ești. Și că îmi aparții.”

Într-un punct, toate ițele acestei povești de unesc și formează un adevăr care lasă în urmă numai scântei. Ce crud să conduci un imperiu al furtunilor. Ce crud pentru prințul Rowan să iubească atât de aprig o Regină care are de purtat mai multe bătălii decât toți masculii Fae din lume. Ce crud că soarta lui Aelin Ashryver a avut mereu deznodământul scris. Încă de când era doar o copilă.

Când flotele lor cutreieră ținuturile din Erilea în căutarea răspunsurilor, Maeve este cu un pas în fața lor. Iar focul care mocnește în inima lui Aelin riscă să ardă până când nu va mai rămâne nimic.

,,-Nu este un lucru atât de greu să mori pentru prietenii tăi, nu-i așa?”

,,-Aelin Galathynius adunase o armată nu doar ca să provoace Morathul...ci ca să zguduie stelele.”

Un imperiu are nevoie de o Regină. Dar ce se întâmplă dacă Regina lor bună cu inimă de foc a fost mereu cu un pas în fața lor? O singură privire aruncată spre ei: Aedion Dorian, Rowan, Lysandra, Chaol, Nesryn, Manon, Gavriel, Fenrys, Lorcan și Elide. O singură privire și Aelin simte că are inima plină de speranță. Totul a început cu ei. Iar Aelin Ashryver a avut grijă ca oricare ar fi deznodământul, să îi protejeze chiar și când aceștia nu știu, când ea nu va putea. Pentru că ea a iubit atât de mult cu inima ei de foc dogoritoare, până ce blestemul propriului ei destin s-a abătut asupra lor.

Și nimic nu a fost mai răsunator ca durerea lui Rowan Whitethorn, care a îndrăznit să o iubească.

,,-Tu ești inima mea de foc.”

Acest volum m-a frânt. Finalul m-a făcut să citesc plângând o sută de pagini. Am urât-o pe Maeve și am plâns atât încât habar nu am cum vor mai putea fi salvate personajele mele iubite.

Cartea asta a avut atâtea fire narative și perspective încât nu pot să scriu atât de mult și atât de profund pe cât mi-aș dori. Pentru că mi-aș dori să simțiți ce am simțit eu când am citit această poveste. Numai că singura variantă de a simți toate aceste lucruri este ca și voi să citiți această poveste.

Mi-aș dori să scriu despre curajul lui Elide și despre viața ei tristă, despre jurământul făcut de Gavriel si despre modul în care Aedion îl privește pe acesta. Despre Lorcan și despre propriile lui decizii care l-au frânt, despre Fenrys care a luptat pentru ceva ce nu a venit niciodată și despre o promisiune încălcată.

Despre Lysandra și felul în care a salvat tot ce iubea Aelin. Despre Aedion care ar urma-o peste tot, despre dorian și coșmarurile lui. Despre Manon și despre Moștenirea ei. Despre cum iubește ea un balaur și despre cum e gata să înfrunte iadul pentru niște oameni care nici măcar nu fac parte din Cele Treisprezece și despre Rowan. Dragul și iubitul meu Rowan. Despre cel pe care îl iubesc la fel cum am făcut-o și cu Rhys. Despre cel care m-a câștigat iremediabil.

Despre Inima lui de foc și despre cum a renăscut dintr-o iubire atât de mistuitoare. Si despre Aelin. Despre acea sclavă și asasină pe umerii căreia acum stă totul. Despre regina care a iubit atât de mult încât a încasat toate cruzimile unui blestem sacru. Pentru nefericirea faptului că s-a născut la momentul nepotrivit. Și a moștenit tot ce nu și-ar fi dorit vreodată.

Dar ar fi prea puțin. Ar fi prea puțin profunde cuvintele pentru ca eu să pot explica ce mi-a făcut acest volum.

Nu există cuvinte ca să pot exprima ce am trăit cât flota lor a fost pe mare. Nu voi uita povestea lui Lady Marion și tot ce a însemnat acea nopate când Aelin a pierdut totul, despre care abia acum am aflat întregul adevăr. Sfâșietor de trist.

Așa cum nu voi uita reacțiile tuturor când au aflat care va fi deznodământul acestui război. Simt că nimic nu mai poate fi salvat. De obicei cărțile au un villain. Însă această serie a avut atâția încât nici nu știu pe cine detest mai mult. Ughh, bunica lui Manon, Matroana, este aproape la fel de demnă de dispreț ca Maeve. Însă Erawan parcă îi întrece pe toți.

Un singur lucru este sigur. Acest final mi-a frânt inima și m-a lăsat cu o furie care arde mocnit. Aștept cu sufletul la gură să citesc ultimul volum, pentru că tocmai am aflat că în viitorul volum avem povestea lui Chaol. Dragul și iubitul meu Chaol, un fel de Tamlin 2, care sper să aibă un final fericit. Dar cum să citesc eu un întreg volum despre el, când finalul acesta a lăsat-o așa pe Inima de foc?

Cred că se dă drumul seriei de lacrimi pe care le-am păstrat pentru această serie. Se anunță a fi un final legendar. Iar dacă mai aud o dată după tot ce au trăit Aelin și Rowan replica ,,Inima mea de foc" cred că o să plâng în pumni. Imperiul furtunilor a lăsat o furtună în inima mea și sper doar ca toate aceste cuvinte să convingă cititorii mei dragi să citească această serie. Pentru că habar nu aveți ce poveste magnifică ratați. Nici eu nu știam că am o comoară în bibliotecă.