Advertisement

Responsive Advertisement

Recenzie-Mincinoșii de E. Lockhart

   Titlu: Mincinoșii 


   Autor: E. Lockhart


   Editura: Trei 


   Nr. Pagini: 263


   Traducere: Ana-Maria Man


   Punctaj: 5⭐/5⭐ 


,,Nici la scrabble nu există un cuvânt care să exprime cât de rău îmi pare."


   Cadence Sinclair este o tânără de optsprezece ani care a fost cândva fericită și care a avut o familie cât se poate de perfectă. Familia Sinclair a fost o familie exemplară, locuind pe insula lor privată, ai fi spus că au tot ce își doresc. Și așa și era, până când Cadence a avut un accident. 


   În fiecare vară, Cadence își petrecea timpul împreună cu verișorii ei, Johnny și Mirren și împreună cu Gat, băiatul care i-a furat inima și care a intrat în familia lor în mod neașteptat. 


   "Gat mă vedea, însă, aproape întotdeauna. Cand îmi picura sângele pe picioarele goale sau se scurgea peste cartea pe care o citeam, era blând cu mine. Îmi înfășura încheieturile în tifon alb, moale și mă întreba ce s-a întâmplat. Îmi punea întrebări despre taică-meu sau despre bunica, ca și cum lucrurile s-ar putea îmbunătăţi dacă vorbești despre ele. De parcă rănile de atenție au nevoie."


   Cei patru erau porecliți Mincinoșii. Patru Mincinoși care puneau la cale tot felul de trăznăi și de planuri, patru prieteni dragi, patru copii inocenți. Patru Mincinoși iubiți. 


   Viața lor era exact așa cum și-ar imagina cei care nu dețin o insulă și niște case spectaculoase. Aveau o viață perfectă. Însă în locul vieții minunate pe care au dus-o, a rămas doar scrum. Cenușa unei vieți care a fost, din care acum a renăscut o copie imperfectă, distrusă. În prezent, Cadence suferă de migrene, însă cel mai rău este că aceasta nu își poate aminti accidentul. De fapt, Cadence nu mai ține minte nimic din vara numărul cincisprezece. 



   Au trecut ani de atunci și nimeni nu îi povestește acesteia ce s-a întâmplat. Mătușile ei, bunicul, mama ei ascund adevărul. Însă cel mai dureros este că Mincinoșii ei iubiți sunt supărați pe ea și îi ascund deopotrivă adevărul despre tragedia pe care a trăit-o. 


   Oare ce putea face atât de rău încât Mincinoșii ei dragi să fie supărați pe ea? Oare ce a trăit Cady atât de rău și de tragic încât să nu își mai amintească? De ce Gat al ei nu îi spune nimic? De ce Mirren și Johnny țin secrete față de ea? De ce Mincinoșii ei o mint tocmai pe ea? 


   Mai devreme sau mai târziu, Cady va afla adevărul, însă va face oare față minciunilor și Mincinoșilor? A fost odată ca niciodată o fată fericită, dar asta a fost atunci...acum au rămas doar ruinele vieții ei. 


   Cu greu îmi adun cuvintele, lacrimile vărsate și emoțiile care mă cuprind când scriu aceste rânduri și încerc să vă explic cât mai bine cu putință cât mi-a plăcut povestea lui Cadence Sinclair.


   În urmă cu șapte ani, atunci când am ajuns în clasa a noua, am recunoscut o fată din școala în care fusesem, am cunoscut-o pe cea care urma să îmi fie colegă de bancă patru ani și care avea să devină prietena mea dragă. Când am văzut-o, știind că vom fi în aceeași clasă, prima mea replică a fost ceva de genul "Bună, tu citești cărți, nu-i așa?". De aici, totul e istorie.


   Iar în toți acești ani, în ciuda tuturor discuțiilor, titlurilor pe care le-am citit și le-am împărtășit, niciodată nu am ajuns să citesc cartea ei preferată, Mincinoșii. Oricât de mult a insistat, am rămas la concluzia că toate vin la timpul lor. 😅 Așa am ajuns acum, după atâția ani, să citesc în sfârșit Mincinoșii.


   Mincinoșii este o carte dubios de frumoasă, diferită și inedită, scrisă într-un stil poetic și profund, de o simplitate șocantă, care, însă, emană o adrenalină uriașă. Fiecare replică scurtă din această carte este agitată, violentă, plină de emoție. Chiar și cea mai scurtă propoziție are darul de a-ți face inima să bată nebunește. 


   Undeva, pe spatele cărții scrie acest lucru despre poveste: "Dacă te întreabă cineva cum se sfârșește, minte, pur și simplu!". Vă dați seama cât de curioasă eram, mai ales ascultând tot ce îmi spunea draga mea prietenă și cum încerca să mă convingă că îmi va plăcea. 


   Mi-a plăcut? Da, extraordinar de mult! Cartea asta ciudată și frumoasă mi s-a strecurat în inimă. Mirren, Johhny și Gat au rămas acolo, undeva, la loc sigur, dedicat personajelor mele iubite. Nu m-aș fi așteptat vreodată la un astfel de final și nu m-aș fi așteptat să sufăr și să plâng atât. Nu aș fi crezut că un adevăr poate fi atât de sfâșietor, dar E. Lockhart a reușit să îmi rupă inima. 


   Poveștile cu regii m-au cucerit și mi-au lăsat piele de găină de fiecare dată, iar finalul.... Ei bine, nu prea pot spune prea multe despre el. Ar însemna să vă mint, așa că vă las pe voi să îl descoperiți și să îndrăgiți povestea Mincinoșilor mei dragi. 


   Nu am cuvinte care să recomande cartea asta cum ar trebui, însă sper că v-am făcut curioși și sper să dați o șansă acestei cărți minunate! Sper să nu amânați atât de mult cum am făcut-o eu (deși îi sunt recunoscătoare prietenei mele, pentru că fără ea, nu aș fi aflat, probabil, de această poveste.) Până data viitoare, până la următoarea recenzie, vă doresc lecturi magice, dragii mei!



Bookstagram-ul meu unde puteți găsi pozele pe care le fac, desene, reacții, unboxing-uri și multe altele: @angelsfrombooks

Găsiți cartea la Editura Trei.
  O puteți achiziționa de pe site-ul editurii sau de pe CartepediaLibrex și Libris

Lectură plăcută, dragilor! :)

Trimiteți un comentariu

0 Comentarii